cdcd_logo_albastru
  •  A doua Șansă: Programul vizează creșterea numărului de școli care oferă A Doua Șansă. Programul oferă o abordare școlară flexibilă pentru a aduce copiii, tinerii și adulții înapoi la școală pentru a absolvi nivelurile de educație obligatorie.
  • Consilierul şcolar este un specialist în educaţie care planifică şi desfăşoară activităţi de consiliere educaţională individuală sau de grup care au drept obiectiv adaptarea elevului la probleme specifice mediului şcolar; implementează programele de educaţie pentru carieră în scopul formării de competenţe în domeniile vizate prin aria curriculară “Consiliere şi orientare”; organizează programe extracurriculare de orientare vocaţională; promovează şi implementează programele de educaţie pentru sănătate care vizează formarea şi dezvoltarea la elevi a abilităţilor de management al stilului de viaţă. Calificarea de consilier şcolar este necesară cadrelor didactice licenţiate în psihologie, ştiinţele educaţiei sau ştiinţe socio-umane care doresc să se specializeze în consiliere educaţională şi consiliere şi orientare.
  • Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează ca servicii publice deconcentrate ale Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, cu personalitate juridică. Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti preiau personalul, activitatea, patrimoniul şi bugetul direcţiilor pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a direcţiilor pentru tineret judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se desfiinţează, conform prevederilor  5 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2010privind unele măsuri de reorganizare a activităţilor de tineret şi sport şi ale prezentei hotărâri. Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti asigură implementarea la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.
  • Discriminare – Prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
  • Educația pentru dezvoltare – România acordă importanță strategică educației pentru dezvoltare, lucrând în primul rând să-și educe proprii cetățeni, experți și practicieni, pentru a asigura o bună înțelegere a valorilor și nevoilor țărilor partenere și pentru a asigura profesionalismul și eficiența livrării de programe de cooperare pentru dezvoltare. În acest sens, în calitate de coordonator al politicii României de cooperare pentru dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dezvoltat parteneriate și a finanțat proiecte pentru a atinge aceste obiective.
  • Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:a)împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.
  • Educația specială este o formă de școlarizare diferențiată, adaptată, precum și o formă de asistență educațională, socială și medicală cuprinzătoare pentru persoanele cu nevoi educaționale speciale. Statul garantează dreptul la educație pentru toate persoanele cu nevoi educaționale speciale. Educația specială și special integrată face parte din sistemul național de învățământ preuniversitar.
  • În scopul prevenirii și combaterii riscului ca tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului să devină persoane fără adăpost, precum și pentru promovarea integrării sociale a acestora, autoritățile locale pot înființa centre multifuncționale care asigură condiții de locuit și de gospodărire pe perioadă determinată.
  • Îngrijirea sănătății: în România este dominată de un sistem public care este finanțat în principal prin contribuții obligatorii la asigurările sociale de sănătate. Angajații contribuie cu 5,5% din salariul lunar, iar angajatorii adaugă un extra 5,2% pentru fiecare angajat (conform Codului Fiscal). Copiii sub 18 ani, studenții, șomerii și persoanele cu venituri mici sunt scutite de contribuția de asigurări de sănătate. Adulții sunt considerați neasigurați dacă nu contribuie la fondul de sănătate, ceea ce înseamnă că aceștia pot beneficia gratuit de un pachet de sănătate de bază care acoperă asistența medicală de urgență, îngrijirea sarcinii, diagnosticul bolii transmisibile, prevenirea și tratamentul.
  • Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.
  • Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începând cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională.
  • Medicul de familie constituie un contractor inde­pendent finanţat de serviciile de asigurare medicală din jude­ţul în care îşi desfăşoară activi­tatea. Medicul de familie repre­zintă prima persoană ape.ată de pacient. El efectuează consul­taţii, tratamente şi în funcţie de necesităţi, oferă trimiteri către medicii de specialitate pentru toţi pacienţii asiguraţi, aflaţi pe lista sa. De regulă pacienţii se înscriu la medicii aflaţi în apropiere de zona de dorniciliu.
  •  Organizații neguvernamentale de tineretLegea tinerilor definește organizațiile neguvernamentale ale tinerilor din România: organizații cu membri tineri (peste 50%) sau organizații care urmăresc susținerea și promovarea drepturilor tinerilor.
  • Părăsirea timpurie a școlii: reprezintă proporția populației în vârstă de 18-24 ani care nu a absolvit învățământul secundar și nu a participat la nici o formă de educație și formare, din populația totală de vârstă de 18-24 ani.
  • Școală după Școală – Programul urmărește acordarea sprijinului educațional pentru copiii și tinerii vulnerabili, pentru a preveni abandonul școlar prin furnizarea de programe după școală, inclusiv mese calde. Programul va stabili mecanismul de extindere a programului existent la nivel național. Programul urma să fie pilotat în 50 de școli și extins apoi la nivel național.
  • Șomer – persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a)este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare.
  •  Voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup.

Sectiuni