cdcd_logo_albastru

8. Cultură și creativitate în rândul tinerilor

Participarea tinerilor la viața culturală este coordonată de Ministerul Tineretului și Sportului prin cele 15 Case de Cultură ale Studenților care activează în 14 orașe universitare și Centrul Cultural al Studenților din Suceava, sub Ministerul Educației.

Cu câteva excepții programele dedicate creatorilor tineri sunt adresate atât copiiilor, cât și tineriilor, fără discriminare – inițiativele care promovează cultura și participarea culturală, incluziunea socială prin cultură sau educația non-formală în domenii culturale. Lipsa monitorizării și evaluării acestor inițiative face imposibilă estimarea impactului acestor inițiative în rândul tinerilor.

 8.1 Context general

  1. Principalele tendințe
  2. Concepte

Principalele tendințe

Conform Barometrul de Consum Cultural din 2016, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, infrastructura culturală din România a inclus în 2015:o 10 111 bibliotecio 431 muzee și colecții publiceo 82 de cinematografe cu un număr total de 11 166 861 de spectatori în 2015, comparativ cu 8 348 538 spectatori în 2012 în 81 de cinematografeo 174 de instituții și companii de arte și concerteo 5319 de monumente istoriceo 818 de ansambluri istoriceo 738 de situri istoriceNumărul de obiective de infrastructură culturală este constant, variind cu mai puțin de 10% în perioada 2012-2015 (perioada analizată de Barometrul din 2016 pentru comparații).Conform aceluiași Barometru, în populația generală, 77% dintre respondenți au un nivel scăzut de implicare culturală, 19% dintre aceștia având o participare medie, 3% au un nivel ridicat de implicare și doar 1% respondenții au un nivel foarte ridicat de implicare culturală.Barometrul include ca respondenți numai adulți (peste 18 ani), dar un nivel mai ridicat de implicare culturală (participare culturală) se constată, mai degrabă, în rândul tinerilor. În cadrul procentului de 1% din populația cu un nivel foarte ridicat de implicare culturală, toți respondenții sunt sub 40 de ani, iar 80% sunt sub 30 de ani. În ceea ce privește populația cu (3%) angajament cultural ridicat, 59% sunt sub 40 de ani, iar 43% sunt sub 30 de ani. În cadrul celor 19% cu un angajament cultural mediu, 64% sunt sub 40 de ani, iar 40% sunt sub 30 de ani.Cu toate acestea, Barometrul nu folosește categorii de vârstă care să ne permită să prezentăm statistici pentru populația totală de tineri, așa cum este definită de Legea tineretului (între 14 și 35 de ani), deoarece studiul a inclus doar adulți (peste 18 ani). Mai mult, din cauza diferitelor grupe de vârstă și a indicatorilor utilizați, nu există posibilitatea de a compara rezultatele Barometrului din 2016 cu cele din 2015, 2014, 2012 sau 2010.Ținând cont de aceste limite, având în vedere distribuția activităților de socializare culturală în rândul tinerilor, Barometrul Consumului Cultural 2016 prezintă următoarele cifre:

În ultimele 12 luni, cât de des…?18-24 ani 25-29 ani 30-39 ani
V-ați invitat prietenii/cunoștințele la dvs. acasă, să vizioneze un film/serial58%40%25%
V-ați invitat prietenii/cunoștințele la dvs. acasă să asculte muzică/să participe la o petrecere33%32%25%
V-ați invitat prietenii/cunoștințele la dvs. acasă pentru jocuri de societate/board games53%36%29%
Ați vizionat filme alături de familie64%68%79%
Ați discutat cu restul familiei despre cărți/reviste18%30%38%
Ați discutat cu familia despre cărți/muzică/jocuri41%51%51%

În cadrul Barometrului, consumatorii tineri au fost împărțiți în două categorii astfel:

  •  Tineri din orașe și din mediul rural, cu studii medii, orientați spre muzică (pop), care trăiesc în gospodărie și care sunt bine conectați la rețelele de telecomunicații (79% din membrii grupului au o conexiune la internet acasă), inclusiv segmente mari din populația care posedă obiecte care încorporează tehnologii inteligente (smartphone – 75%, tabletă – 36%) și echipamente care permit accesul la internet (62% au computer, 55% au un laptop). 50% dintre acești tineri au mai puțin de 20 de cărți la domiciliu, însă 26% au mai mult de 50 de cărți la domiciliu. 11% dintre tinerii din această categorie merg la cinema, 71% ascultă muzică, 67% vizionează filme.
  •   Tinerii din mediul urban, cu studii medii sau superioare, care trăiesc în gospodării cu multe obiecte, cu un consum divers și substanțial de cultură, locuiesc în gospodării conectate la internet (99%) și dețin telefoane inteligente (90%), computere (80%), laptopuri (75%), tablete (73%). 24% dintre acești tineri posedă până la 500 de cărți, 26% până la 100 de cărți, 23% până la 50 de cărți la domiciliu.

Principalele tendințe din domeniul consumului cultural sunt explorate prin secțiuni specifice ale Eurobarometrului Comisiei Europene. Conform ultimelor studii realizate la nivel european în 2016, un grad mai mare de consum cultural poate fi observat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani. România se regăsește printre statele care înregistrează cele mai scăzute valori privind implicarea populației în activitățile culturale. Potrivit sursei menționate mai sus, tipurile de activități care au înregistrat o scădere semnificativă a participării sunt: vizitarea muzeelor sau a locurilor istorice, studiul în bibliotecile publice, participarea la spectacole de teatru, balet sau de operă și participarea la spectacole de muzică. Deși, în general, lipsa timpului și a lipsei de interes au fost cele mai frecvent menționate motive, România s-a remarcat prin frecvența ridicată a răspunsurilor, menționând costul ridicat al participării și, în special, alegerea limitată sau calitatea slabă a conținutului produselor culturale.Cu toate acestea, conform datelor din Barometrului, rata participării tinerilor la evenimentele culturale este mai mare în rândul tinerilor decât în rândul altor categorii.

% persoane care au participat cel puțin o dată (în 2015) la evenimente de: Teatru Operă/Operetă Filarmonică Bibliotecă publică Muzeu/Expoziție
18-24 ani 54%17%10%43%55%
25-29 ani 43%21%14%32%44%
30-39 ani 39%18%14%28%55%
40-49 ani 33%11%13%22%43%
50-64 ani 23%10%8%11%34%
65 ani și peste 65 de ani 14%6%7%8%20%

Același Barometru arată că 70% dintre tinerii sub 25 de ani, 60% dintre tinerii sub 30 ani și 58% dintre cei sub 40 de ani au participat cel puțin o dată la o emisiune muzicală sau de divertisment în anul precedent (2015).Potrivit Barometrului de Opinie Publică pentru tineret 2016, peste 49% dintre tinerii români vizitează monumente sau situri istorice cel puțin de două ori pe an, 43% vizitează muzee și 29% participă la evenimente culturale. Potrivit Barometrului Tinerilor din 2014, peste 53% din tinerii români merg la cinema de cel puțin două ori pe an, 51% participă la concerte muzicale.Potrivit acelorasi statistici ale Eurostat, Romania este de departe ultima tara europeana ca proportie a locurilor de munca în domeniul cultural, in cadrul ocuparii totale, cu putin peste 1%. Cifra este constantă începând cu anul 2008. Cu toate acestea, aproape 24% dintre persoanele care au o slujbă în domeniul cutural sunt sub 30 de ani. Dar proporția este în scădere, deoarece în 2008 peste 25% dintre persoanele cu un post în domeniul cutural aveau mai puțin de 30 de ani. 5.3% din numărul total de întreprinderi din România sunt considerate întreprinderi culturale. Au avut un venit total de 1,360 milioane de euro în 2013, cu peste 8% mai mici decât în 2008 pentru serviciile lor culturale.Pe de altă parte, România este lider în clasamentul european care are în vedere noi locuri de muncă create în noile domenii de proiectare specializată și activități creative, de artă și divertisment în 2013, cu 26% din totalul ocupării forței de muncă în sectorul cultural al activității, pentru fiecare dintre cele două specializări.

Concepte principale

Deși nu există concepte specifice pentru domeniile creativității și culturii din România, trebuie făcută o precizare importantă în legătură cu politicile, programele și inițiativele culturale dedicate tinerilor din România. Cu câteva excepții, inclusiv inițiativele Casele de Cultură ale studenților și programele dedicate creatorilor tineri, majoritatea programelor și proiectelor care vizează tinerii vizau atât copiii, cât și tinerii, fără discriminare. Prin urmare, majoritatea inițiativelor care promovează cultura și participarea culturală, incluziunea socială prin cultura sau educația non-formală în domeniile culturale se adresează atât copiilor, cât și tinerilor, iar lipsa de monitorizare și evaluare a acestor inițiative face ca estimarea impactului acestor initiative asupra tinerilor să fie imposibil de estimat.

8.2. Administrare și guvernanță

  1. Organizare și guvernanță
  2. Cooperare trans-sectorială

Organizare și guvernanță

Principalii actori

În domeniul creativității și al culturii, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții:

  • Ministerul Culturii și Identității Naționale este principala autoritate centrală responsabilă de elaborarea politicilor naționale în domeniul culturii, inclusiv toate politicile și programele care vizează tinerii și / sau în beneficiul tineretului. De asemenea, are un rol de coordonare asupra birourilor județene care implementează politici culturale la nivel local și un număr mare de muzee de stat, teatre și instituții de spectacol muzicale: operă, operetă, filarmonică etc. Ministerul Culturii și Identității Naționale este, în același timp , autoritatea de monitorizare a implementării politicilor la nivel național, județean și local;
  •  Birourile județene de cultură implementează politicile Ministerului Culturii și Identității Naționale la nivel județean;
  • 43 de instituții culturale subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale au autonomia de a-și organiza propriile activități, sub coordonarea, monitorizarea și evaluarea generală a Ministerului Culturii și Identității Naționale. Lista lor este prezentată în continuare
  •  Ministerul Tineretului și Sportului este principala autoritate centrală responsabilă pentru elaborarea politicilor naționale în domeniul tineretului și sportului, inclusiv programe și proiecte care facilitează accesul tinerilor la cultură. De asemenea, are un rol de coordonare asupra birourilor județene care implementează politici de tineret la nivel local și rol de monitorizare a implementării politicilor la nivel național, județean și local;
  • Direcțiile județene pentru tineret și sport implementează politicile Ministerului Tineretului și Sportului la nivel județean;
  • cele 16  Case de Cultură ale Studenților sunt organizate în 15 orașe universitare pentru a realiza proiecte culturale pentru studenți.

Centrul Cultural Studentesc din Suceava este subordonat Ministerului Educației Naționale. Celelalte 15 Case de Cultură ale Studenților sunt subordonate Ministerului Tineretului și Sportului, organizând proiecte culturale în:

  1.    Alba Iulia
  2.    Brașov
  3.   București
  4.    București – Complexul Tei
  5.    Cluj-Napoca
  6.    Craiova
  7.    Galați
  8.    Iași
  9.    Mureș
  10. Petroșani
  11. Pitești
  12. Ploiești
  13. Reșița
  14. Sibiu
  15. Timișoara

Următoarele 43 de instituții de cultură sunt subordonate Ministerul Culturii și Identității Naționale:

  1.    Centrul Național al Cinematografiei (București)
  2.    Biblioteca Națională (București)
  3.    Muzeul Național de Artă (București)
  4.    Muzeul de Artă Contemporană(București)
  5.    Muzeul Național al Hărților și Cărților Vechi (București)
  6.    Muzeul Național de Istorie(București)
  7.    Muzeul Național Brukenthal (Sibiu)
  8.   Muzeul Național “Peleş” (Sinaia)
  9.    Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”(București)
  10. Muzeul Țăranului Român(București)
  11. Muzeul Național Bran (Bran)
  12. Muzeul Național de Istorie – Transilvania (Cluj-Napoca)
  13. Complexul Muzeal Național “Moldova”(Iași)
  14. Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni(Sfântu Gheorghe, Covasna
  15. Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”(București)
  16. Muzeul de Artă Vasile Grigore- pictor şi colecţionar(București)
  17. Muzeul Național George Enescu(București)
  18. Teatrul Național I L Caragiale (București)
  19. Teatrul Național Lucian Blaga(Cluj-Napoca)
  20. Teatrul Național Vasile Alecsandri (Iași)
  21. Teatrul Național Mihai Eminescu (Timisoara)
  22. Teatrul Național Marin Sorescu (Craiova)
  23. Teatrul Național Targu Mureș
  24. Teatrul Maghiar de Stat Cluj
  25. Opera Națională din București
  26. Opera Națională din Cluj Napoca
  27. Opera Maghiară din Cluj Napoca
  28. Opera Națională din Cluj Napoca
  29. Opera Națională din Timișoara
  30. Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski” –  Constanta
  31. Teatrul Național de Operată și Muzical “Ion Dacian”(București)
  32. Filarmonica George Enescu(București)
  33. Centrul Național al Dansului (București)
  34. Centrul Național de Artă “Tinerimea Română” (“Romanian Youth”) (București)
  35. Centrul Cultural “George Apostu” Bacau
  36. Centrul Cultural Arcus Covasna
  37. Centrul Cultural Topilita(Toplița, Harghita)
  38. Institutul Național al Patrimonului (București)
  39. Centrul Cinematografiei București
  40. “VIDEOART”
  41. Administrația Fondului Cultural Național
  42. Corul Madrigal
  43. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală

Centrul  “Tinerimea Română” își desfășoară activitatea, incluzând următoarele activități:o   organizează și desfășoară spectacole și concerte muzicale (corale, de cameră, contemporane, simfonice, instrumentale, pop, jazz), în afara concertelor folclorice în colaborare sau cu alte entități;o   organizează și desfășoară programe educaționale;o   promovarea muzicii corale, clasice și contemporane românești și universale, a folclorului românesc autentic, a muzicii clasice și contemporane românești și universale, a muzicii contemporane românești și universale, a muzicii pop românești și internaționale, a muzicii jazz (blues, jazz tradițional)

Grupurile artistice ale Centrului Național de Artă “Tinerimea Română” sunt:

  • o   corul de cameră “Preludiu”
  • o   Ansamblul folcloric “Cununa Carpaților”
  • o   “Arheus” – muzică contemporană

În ceea ce privește organizațiile culturale private, nu este necesară nicio înregistrare specifică pentru desfășurarea de activități culturale pentru ONG-uri sau întreprinderi private. Prin urmare, orice ONG sau întreprindere privată cu un obiectiv declarat într-un domeniu cultural poate participa la consultări în domeniul politicilor culturale și poate candida pentru finanțarea proiectelor culturale.
Legea nr. 52/2003 reglementează transparența decizională și participarea la elaborarea politicilor tuturor organizațiilor în toate domeniile politice, inclusiv în domeniul culturii. Prin urmare, sindicatele, angajatorii și ONG-urile cu activități relevante pentru creativitate și cultură pentru tineri participă la elaborarea politicilor folosind două metode principale:

1. mecanismul de participare prevăzut de legea nr. 52/2003 privind transparența decizională (obligația oricărei autorități de reglementare de a publica proiecte de legi, de a primi și analiza comentarii și amendamente din partea cetățenilor și de a organiza o dezbatere publică la cererea unui ONG sau a altor organizații constituite legal). Deși legea prevede acest mecanism, dezbaterile sunt rareori solicitate și organizate (de exemplu, în total, Ministerul Culturii a organizat o singură dezbatere în 2017 între 1 ianuarie și 30 septembrie)

2. Consiliul Economic și Social, organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, organizat ca instituție publică tripartită autonomă de interes național, având rolul de consiliu consultativ pentru toate proiectele din domeniul social sau economic, inclusiv cultura. Există trei tipuri de organizații care participă la Consiliul Economic și Social:

1. Sindicatele reprezentative la nivel național, potrivit Legii nr. 62/2011 privind dialogul social;

2. asociații patronale reprezentative la nivel național, conform Legii nr. 62/2011 privind dialogul social;

3. ONG-uri numite de ministrul muncii, conform criteriilor de reprezentare.

Cu toate acestea, criteriile nu sunt publice. O organizație de tineret umbrelă: Consiliul Tineretului din România este parte a Consiliului Economic și Social. Niciun ONG specializat în domeniul cultural nu este membru al Consiliului Economic și Social. Abordarea în materie de guvernanță a creativității și a culturii pentru tineri este de sus în jos pentru dezvoltarea politicilor și parțial de sus în jos în ceea ce privește punerea în aplicare. În afară de implementarea programelor ministeriale de către birourile județene în structura lor, instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale și Ministerului Tineretului și Sportului (Caselor de Cultură ale Studenților) și celor subordonate autorităților locale inițiază și desfășoară activități autonome proiecte culturale pentru tineri.

Cooperare trans-sectorială

Există două mecanisme de cooperare trans-sectorială între ministere, departamente și agenții implicate în definirea politicilor și măsurilor de nivel înalt privind creativitatea și cultura pentru tineri:1. Reuniuni ad-hoc2. Comisiile inter-ministeriale ad-hoc organizate pe diferite subiecte în conformitate cu proiectul de lege în pregătire.Acest mecanism de cooperare este specific pentru majoritatea politicilor din domeniul culturii și este folosit de ambele ministere responsabile cu creativitatea și cultura pentru tineri, respectiv Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ministerul Tineretului și SportuluiDeoarece sunt utilizate atât mecanismele de informare publice ad-hoc despre rezultatele lor nu sunt întotdeauna lansate.

8.3 Strategia națională privind creativitatea și cultura pentru tineri

1. Existența unei strategii naționale

2. Domeniul de aplicare și conținutul

3. Autoritatea responsabilă pentru implementarea strategiei

4. Revizuiri / actualizări

Existența unei strategii naționale

O strategie pentru cultură și patrimoniul național a fost elaborată pentru perioada 2014-2020 și revizuită în 2016 pentru perioada 2016-2020, inclusiv obiective pentru creșterea participării tinerilor la viața culturală, pentru a sprijini tinerii creatori și antreprenorii culturali. Cu toate acestea, până în iulie 2018, guvernul nu a adoptat strategia.Strategia pentru tineret, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 24/2015 are un pilon dedicat educației și culturii în rândul tinerilor, care include obiective specifice pentru a facilita accesul tinerilor la cultura de calitate și la creația culturală. O strategie separată privind creativitatea și cultura pentru tineri ca atare nu există în România.

Domeniu de aplicare și conținut

Obiectivele specifice ale Strategiei Tineretului în domeniul culturii sunt:

o   Să faciliteze accesul tinerilor la o cultură de calitate și la o creație culturală

o   Îmbunătățirea finanțării activităților culturale

Acțiunile planificate includ:Stimularea interesului tinerilor pentru lectură și creație literară;

o   Sprijinirea și stimularea creativității și performanței tinerilor în diferite industrii creative (publicitate, arte vizuale, arte interpretative, cercetare și dezvoltare, software etc.);

o   promovarea, susținerea și recompensarea muncii artiștilor tineri talentați și a inginerilor în domeniile tehnic și științific; încurajarea educației interculturale atât prin stagii, cât și prin experiențe de învățare în alte țări (programe de schimb de tineri) și prin oferirea de oportunități de cunoaștere a culturii minorităților etnice naționale;

o   protecția copiiilor și tineriilor de riscurile generate de utilizarea noilor mijloace media, în special prin dezvoltarea competențelor relevante, recunoscând, în același timp, beneficiile și oportunitățile pe care astfel de mijloace de informare le pot oferi tinerilor;

o   Facilitarea accesului la cultura calității pentru tinerii din mediul rural prin măsuri speciale care vizează participarea culturală locală;

o   Oferirea de sprijin pentru formele de exprimare culturală orientate către tineri, care reflectă preocupările și interesele tinerilor;

o   Granturi pentru proiectele ONG-uri pentru tineret care utilizează potențialul turistic și cultural al țării;

o   Consolidarea promovării mass-mediei și online (social media) a oportunităților de formare și educație non-formală;o   Încurajarea sectorului privat să contribuie la finanțarea evenimentelor culturale;

o   Lansarea de programe naționale care vizează descoperirea și promovarea tinerilor foarte creativi în domeniile cultural-artistic și acordarea de burse tinerilor artiști valorosi;

o   Asigurarea unor aranjamente financiare profitabile pentru participarea tinerilor talentați din medii defavorizate la activitățile desfășurate de instituțiile de formare profesională în domeniul artelor;

o   Acordarea de sprijin financiar instituțiilor care promovează activități culturale și artistice pentru tineri (centre de tineret, centre culturale studențești, ONG-uri de tineret) pentru a asigura condiții mai bune și mai atractive pentru participarea tinerilor la astfel de activități.

Autoritatea responsabilă pentru implementarea strategiei

Ministerul Tineretului și Sportului este principala autoritate guvernamentală responsabilă de implementarea Strategiei Tineretului, inclusiv obiectivele specifice privind cultura. Un plan de acțiune care permite implementarea sistematică a strategiei, monitorizarea și evaluarea strategiei a fost adoptat în octombrie 2017. Pentru elaborarea și adoptarea planului de acțiune și pentru monitorizarea implementării Strategiei Tineretului, Ministerul Tineretului și Sportului are nevoie de cooperare și sprijin din partea alte ministere sectoriale (Cultură, Educație, Ocupare, Sănătate, Economie etc.). 

Revizuiri / actualizări 

Nu s-au făcut actualizări ale prezentei Strategii pentru tineret.

8.4 Promovarea participării culturale și culturale

1. Reducerea obstacolelor în calea accesului tinerilor la cultură

2. Diseminarea informațiilor privind oportunitățile culturale

3. Cunoașterea patrimoniului cultural

Reducerea obstacolelor în calea accesului tinerilor la cultură

Diseminarea informațiilor despre oportunitățile culturale 

Descrierea politicilor / programelor / inițiativelor, a obiectivelor și rezultatelor acestora și a grupurilor țintă

Pe baza comunicării Corespondenților Naționali pentru Youth Wiki cu Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ministerul Tineretului și Sportului, nu a putut fi identificată nicio inițiativă care să aibă drept scop informarea tinerilor despre oportunitățile de accesare a mediilor culturale. Toate proiectele finanțate de Casele de Cultură ale Studenților (CCS), având ca scop creșterea accesului la evenimente culturale, au inclus activități de informare cu privire la oportunitățile culturale. 

Cunoașterea patrimoniului cultural în rândul tinerilor

Politici / programe / inițiative, obiectivele și rezultatele acestora și grupurile țintă

În cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, 4 din cele 15 centre culturale ale studenților organizează în fiecare an festivaluri mari de muzică populară românească cu participarea a câtorva sute de tineri artiști și a unui public de peste 5.000 de elevi la fiecare dintre aceste festivaluri.Cu excepția finanțării dedicate a Administrației Fondului Cultural Național (prezentată în capitolul 8.5 “Dezvoltarea competențelor culturale și creative”), nici o politică sau program național nu este dedicată susținerii tinerilor de a descoperi și aprecia moștenirea culturală și artistică a Europene în general și în special în România.

Politici / programe / inițiative, obiectivele și rezultatele acestora și grupurile țintă

Casele de Cultură ale Studenților, subordonate Ministerului Tineretului și Sportului, organizează în fiecare an un număr mare de evenimente culturale deschise tinerilor. Conform solicitării adresate de Corespondentul Național pentru Youth Wiki, fiecare dintre acestea organizează anual peste 40 de evenimente, cu un număr mediu de 2.000 de tineri care beneficiază de fiecare activitate culturală, de la 5.000 la 10.000 de beneficiari individuali și cu câteva sute de tineri creatorii implicați. Activitățile includ toate domeniile culturale: genuri muzicale diferite (folk, pop, rock, clasic), arte vizuale cu un accent deosebit pe fotografie, teatru, dans, literatură și poezie.În plus, CCS-urile, Ministerul Culturii și Ministerul Educației sprijină organizațiile studențești să implementeze două festivaluri naționale pentru studenți: Unifest (organizat de Uniunea Studenților din România) și Studențiada (organizat de Uniunea Națională a Studenților din România). În timpul celor două festivaluri sunt organizate mai multe evenimente și peste 100.000 de studenți pe an au acces gratuit la filme, teatre, concerte, muzee și expoziții.Centrul Cultural “George Apostu” din Bacau implementează anual proiectul “The Book Show”. Public Readings “, care vizează implicarea cât mai multor tineri în lecturile publice. Astfel, tinerii au posibilitatea de a intra direct în contact cu scriitorii de oaspeți ai Centrului. Proiectul este implementat ca un itinerar în mai multe orașe din estul României, permițând scriitorilor români să se întâlnească cu o audiență diversă și pentru un număr mai mare de tineri să aibă acces la literatura contemporană. Cu toate acestea, datele nu sunt disponibile cu privire la numărul total de participanți la proiect.Pe de altă parte, toate instituțiile de cultură subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale oferă acces la activitățile și expozițiile lor cu prețuri reduse pentru elevi și studenți. Cu toate acestea, accesul liber al tinerilor nu este o practică comună în rândul instituțiilor culturale și nu există programe implementate în acest scop. Pe de altă parte, accesul liber la evenimente culturale, muzee și expoziții este acordat, în general, tinerilor care sunt elevi sau studenți la specialități legate de cultură la nivelul învățământului secundar sau terțiar.

Principalele linii de finanțare publică

Instituțiile respective (CCS-urile și instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale) finanțează toate inițiativele menționate mai sus, utilizând două surse de fonduri diferite:

o   transferurile de la bugetul de stat, primite de la Ministerul de resort

o   veniturile proprii provenind de la bilete la evenimente culturale sau expoziții sau alte activități (închirierea spațiilor lor) Festivalurile studențești ale organizațiilor studențești sunt finanțate de CCS-uri cu subvenții de la bugetul de stat transferate direct în acest scop de către Ministerul Tineretului și Sportului. Instituțiile culturale din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale desfășoară mai multe inițiative de cunoaștere a patrimoniului cultural în rândul tinerilor (după cum au transmis Ministerului Culturii după cererea trimisă de Corespondentul Național pentru Youth Wiki):
• Două proiecte multianuale implementate în București, numite: “5 muzee, 5 licee și 5 teatre, 5 licee” permit accesul și organizarea de activități educaționale pentru elevi din 5 licee din București;

o   În luna octombrie, din 2015, Studioul de Creație Cinematografică din București organizează o serie de ateliere cu tema: “Cinema pentru toți” deschisă gratuit publicului;

o   Complexul Muzeal Național “Moldova” organizează programe de pedagogie muzeală, cu teme periodice actualizate;o   Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” a implementat 9 proiecte în 2016, reprezentând expoziții temporale destinate în principal tinerilor;

o   Muzeul Național al Carpaților Orientali (Sfântu Gheorghe, județul Covasna) a implementat 11 programe de pedagogie muzeală în 2016, independent sau în parteneriat cu liceele din județele Covasna, Brașov și Harghita;

o   Muzeul Național de Istorie a României (București) a implementat în anul 2016 4 programe de pedagogie muzeală și a primit tineri voluntari pentru a se implica în activitățile sale;

o   Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca) a implementat 21 de proiecte în 2016, reprezentând expoziții temporale destinate în principal tinerilor;

o   Muzeul Național “George Enescu” (București) a implementat 5 programe de pedagogie muzeală în 2016, independent sau în parteneriat cu liceele;

o   Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” (București) a implementat în anul 2016 5 programe de pedagogie muzeală cu mai multe componente

o   Teatrul Maghiar de Stat din Cluj implementează, începând cu anul 2015, un proiect educațional pentru copii și tineri, inclusiv atelierele care au ca țintă principală tineri;

o   Teatrul Național “Marin Sorescu” (Craiova) implementează un program care să includă ateliere de lucru cu tineri ca principală țintă numită “SpectActor Meetings”;

o   Teatrul Național din Târgu Mureș organizează cursuri de teatru în școlile și liceele din județ și primește voluntari tineri (care raportează 124 tineri voluntari în 2016) să se implice în activitățile sale;

o   Teatrul Național “Mihai Eminescu” (Timișoara) organizează cursuri de teatru în școlile și liceele din oraș și județ și implementează două programe, inclusiv ateliere de lucru cu tinerii.

o   Centrul Cultural “George Apostu” din Bacau implementează în fiecare an programul “Cultură-Educație, Educație-Cultură”, organizând ateliere și evenimente culturale pentru tineri

o   Muzeul Național de Hărți și Cărți Vechi (București) a organizat cursuri de creație pentru pictura, grafică, sculptură, desene în parteneriat cu o liceu de artă și alte proiecte precum: “clasa în muzeu” pentru copii și tineri.

Cu toate acestea, datele nu sunt disponibile cu privire la numărul total de participanți la toate aceste proiecte și programe. 

Principalele linii de finanțare publică 

Toate programele și proiectele prezentate mai sus sunt finanțate de la bugetul de stat prin bugetele:o   Ministerului Tineretului și Sportului, transferat la centrele sale culturale studențești subordonate;

o   Ministerului Culturii și Identității Naționale, transferat instituțiilor sale culturale subordonate.Muzeele și teatrele subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale își finanțează activitățile utilizând propriile venituri, pentru a completa fondurile disponibile din bugetul național.Conform Ordonanței nr. 51/1998 privind finanțarea proiectelor, programelor și activităților culturale, Administrația Fondului Cultural Național acordă finanțare, inclusiv pentru “Educație prin cultură”, din Fondul Cultural Național. Fondul este construit prin transferuri de la bugetul de stat și prin contribuții proporționale reglementate la veniturile întreprinderilor culturale, de exemplu:

• 3% din veniturile operatorilor economici din vânzarea de cărți poștale sau de cărți poștale, postere, postere și autocolante

• 2% din veniturile operatorilor economici din vânzarea bunurilor culturale importate

• 2% din veniturile agenților economici din vânzarea de produse de artă populare

• etc.

8.5 Dezvoltarea competențelor culturale și creative

1. Dobândirea competențelor culturale și creative prin educație și formare

2. Formare specializată pentru profesie în domeniul educației, culturii și tineretului

3. Asigurarea accesului calitativ la mediile creative

 Dobândirea competențelor culturale și creative prin educație și formare Educație formală

Artele vizuale (desen și pictură) și muzică sunt obiectul obligatoriu în curriculum în învățământul secundar la nivel național până în clasa a 10-a (pentru tinerii de 15-16 ani). Un total de 1 oră / săptămână este inclus în programa obligatorie pentru fiecare dintre cele două discipline. Liceele pot decide să adauge o oră / săptămână în curricula lor pentru cursurile de educație artistică. Sistemul de clasificare este același ca și în alte discipline obligatorii, pe baza unor scale de progres pentru evaluarea la nivel național. Literatura este un obiect obligatoriu pentru toate nivelurile de învățământ până la educația terțiară (exclusiv), cu 5 până la 8 ore / săptămână. Literatura universală este studiată în clasa a IX-a (pentru tinerii de 14-15 ani), în timp ce literatura română este studiată în clasele 10, 11 și 12 ale învățământului secundar superior. Ministerul Educației dezvoltă programa obligatorie, inclusiv competențele și abilitățile și activitățile obligatorii care trebuie îndeplinite în cadrul orelor de educație fizică.Învățământul profesional este disponibil pentru toate domeniile culturale / artistice, inclusiv arte vizuale și design, teatru, muzică, coregrafie și arhitectură în majoritatea orașelor mari din țară. România se situează sub media europeană în domeniul educației formale culturale, cu 13,1% din numărul total al studenților din învățământul terțiar înscriși în domeniile educației legate de cultură, conform statisticilor Cultură 2016 ale Eurostat. Doar 2% dintre elevi aleg să studieze artele, 7,1% urmează specializările științelor umaniste, doar 1,7% studiază arhitectura și planificarea urbană și 23% studiază jurnalismul și științele informației. În acest ultim domeniu, România este țara europeană cu a doua cea mai mare proporție de studenți după Croația. În România nu au fost elaborate orientări, recomandări sau inițiative la scară largă privind includerea activităților culturale în afara curriculumului, dar în cadrul zilei școlare (de exemplu, în pauzele de școală) sau pe activități culturale extrașcolare în școli.

Învățarea non-formală și munca de tineret

Din anul 2016 Administrația Fondului Cultural Național finanțează proiecte pentru “Educație prin cultură”, 11 proiecte care primesc fonduri pentru activități educaționale prin și pentru cultură în 2016 și 48 în 2017, potrivit rezultatelor publicate pe site. Cu toate acestea, datele nu sunt disponibile cu privire la numărul total de participanți la toate proiectele finanțate de Administrația Fondului Cultural Național, deoarece datele de monitorizare sau evaluarea generală a programelor nu sunt structurate într-un document disponibil publicului.

Formare specializată pentru profesioniști în domeniul educației, culturii și tineretului

Calendarul activităților instituțiilor culturale arată că acestea se concentrează pe formarea tinerilor creatori și profesioniști în domeniile culturii și mai puțin pe formarea profesorilor sau a lucrătorilor de tineret pentru utilizarea culturii în activitățile lor. Printre putinele exceptii se numara programul Corului Madrigal, Cantus Mundi si proiectele internationale ale Centrului Cultural “George Apostu” din Bacau. Programul Corului Madrigal, Cantus Mundi, cuprinde două componente, unul pentru incluziune socială și unul pentru formarea profesioniștilor în educație, în special profesorii de muzică. Programul include ateliere de formare la nivel național pentru cadrele didactice care doresc să învețe și să se perfecționeze în domeniul ghidării coralilor și a evenimentelor speciale, cum ar fi concerte de gală și festivaluri cu și pentru tineri.

Centrul Cultural “George Apostu” din Bacău implementează proiectul Eramus + KA2, în parteneriat cu “Paysage et patrimoine sans frontiere”, Franța, Asociația Culturală Artă, Patrimoniu, Tradiții fără Frontiere, România, S.E.P. Pablo Freire Maracena, Spania, Fondazione A. Tagliolini, Italia, Universita Popolare “La Sorgiva”, Italia, SISAM Ravenna, Italia și Agrupamento de Escolas Joao de Deus, Portugalia. Proiectul “‘The roads of the Blue in Europe, transversality of learnings and transculturality of languages’, , care vizează dezvoltarea de practici educaționale inovatoare și schimburi de experiențe pentru dobândirea competențelor culturale cheie și promovarea culturii în diferitele sale aspecte prin compararea diferitelor civilizațiilor în funcție de metodele de învățare / predare a formării permanente și de a motiva, din această cooperare interculturală, implicarea cursanților într-o serie de activități în care tehnologiile informației și comunicațiilor sunt utilizate în moduri creative pentru a construi o rețea virtuală și jurnal colectiv, care ar oferi partenerilor “o rută europeană”. Proiectul vizează îmbunătățirea și extinderea oportunităților de învățare de înaltă calitate adaptate cursanților adulți, inclusiv prin abordări educaționale ale cursantului, pentru a ajunge la adulți, inclusiv cei mai dezavantajați. Rezultatele proiectelor vor fi utilizate în beneficiul tuturor profesioniștilor din domeniile educației, culturii și tineretului care promovează și implementează educația culturală

Pentru creatorii tineri, Administrația Fondului Cultural Național finanțează în fiecare an proiecte în cadrul a două apeluri pentru “reședințe creative”. 11 proiecte au fost finanțate în 2016 și 5 în 2015 în cadrul acestei cereri. Cu toate acestea, datele nu sunt disponibile cu privire la numărul total de participanți la toate proiectele finanțate de Administrația Fondului Cultural Național, deoarece datele de monitorizare sau evaluarea generală a programelor nu sunt structurate într-un document disponibil public.Pe de altă parte, majoritatea instituțiilor culturale din subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale implementează proiecte de mobilitate / rezidență culturală, sprijinind tinerii artiști să învețe și să creeze cu pere și / sau profesioniști cu experiență în domeniile culturale. Instituțiile care implementează proiectele de mobilitate / rezidență culturală sunt:

• Centrul Cultural “George Apostu” din Bacău implementează, începând cu anul 2005, proiectul rezidențial artistic “Artist (N) est”, continuat din 2013 de proiectul “E-Motional: regândirea dansului”. Ambele proiecte au primit finanțare internațională din partea guvernului elvețian (programul cultural elvețian pentru Europa de Sud-Est și Ucraina Pro Helvetia) sau programul european: Cultură;

• Muzeul Național “George Enescu” (București) organizează reședințe artistice pentru tineri compozitori, interpreți, artiști plastici și coregrafi, oferă burse și organizează cursuri și recitaluri de tineri absolvenți, de masteranzi etc. în muzeu;

• Centrul Național al Dansului (București) oferă locuințe și alte oportunități de învățare tinerilor artiști;

• Teatrul Maghiar de Stat din Cluj și Teatrul Național “Mihai Eminescu” (Timișoara) organizează activități pentru tinerii actori cu un obiectiv specific de învățare.
O altă inițiativă națională pentru tinerii creatori este organizarea taberelor de creație. Programul Cultural Național pentru susținerea financiară a taberelor de creație plastică naționale și internaționale  susține producția de bunuri culturale în cadrul unor evenimente naționale sau internaționale organizate în România pentru artiștii profesioniști. Programul acordă contracte pentru organizarea unei tabere de creație specifice ONG-urilor sau întreprinderilor culturale. Pe de altă parte, instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale implementează proiecte de tradiție care organizează tabere de creație. De exemplu, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca) a organizat în 2016: (1) tabăra anuală la șantierul arheologic Țaga (județul Cluj) pentru elevi și elevi de liceu și (2) Dacia Sarmizegetusa Colony, organizată în cadrul proiectului From Teory to Practice – Predarea Internațională în Arheologie în Sarmizegetusa, finanțat de UE prin KA2 al Programului Erasmus +.

Asigurarea accesului calitativ la mediile creative

Nu au fost disponibile informații pentru Corespondentul Național privind politica, programul, proiectul sau inițiativa desfășurate de autoritățile de nivel înalt pentru lărgirea accesului tinerilor la medii creative.

8.6 Dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin cultură

  1. Dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin activități culturale
  2. Sprijinirea tinerilor întreprinzători în sectoarele culturale și creative

 

Dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin activități culturale

Nu sunt disponibile informații privind politicile, proiectele și inițiativele programelor (fie organizate direct, fie finanțate de autoritățile publice) care susțin dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin participarea la oportunități culturale și creative în timpul educației formale sau prin educația non-formală. O componentă a educației nonformale pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale pentru industriile culturale și creative face parte din programul Creative Romania prezentat mai jos.

Sprijinirea tinerilor întreprinzători în sectoarele culturale și creativePolitici / programe / inițiative, obiectivele și rezultatele acestora și grupurile țintăDouă programe sunt disponibile în România pentru tinerii întreprinzători din sectoarele culturale și creative:1. Programul CultIn, inițiat de Ministerul Culturii în 2016;2. Programul Creative Romania în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020.Programul CultIn se adresează antreprenorilor care lucrează în industriile culturale și creative, inițiative personale organizate în companii, hub-uri, incubatoare de proiect și incubatoare de afaceri, studiouri creative, care au potențialul de a genera prosperitate prin valorificarea proprietății intelectuale. Bugetul total alocat unei sesiuni de selecție culturală a programului CultIn este de 500.000 lei / an (aproximativ 100.000 euro / an). Domeniile culturale pentru care solicitanții pot depune oferte pentru granturi sunt: arhitectură, artizanat, design (grafică, îmbrăcăminte, produs etc.), medii digitale și organizare în comunități creative (hub-uri culturale). Programul acordă o atenție deosebită acelor proiecte care identifică și abordează industriile culturale și creative dominante din localitățile și regiunile în care provin solicitanții de finanțare și care profită din plin de resursele creative locale. 11 proiecte au fost finanțate în 2016 cu un buget mediu de 45.000 lei / proiect (aproximativ 10.000 de euro). Cererea de proiecte în cadrul programului nu a fost lansată în 2017.Programul Creative Romania finanțează proiecte pentru persoane fizice pentru a sprijini inițiativele de inițiere în industriile creative din regiunile mai puțin dezvoltate din România (toate regiunile din România, dar regiunea capitalei: București-Ilfov). Principalele etape și grupuri de activități din cadrul programului sunt: îndrumarea și pregătirea profesională a beneficiarilor din domeniul antreprenoriatului, adaptate la specificul sectoarelor culturale și creative; consiliere / consultanță pentru elaborarea planului de afaceri; sprijin pentru inițierea și inițierea unei afaceri într-un spațiu cultural-creativ; exploatarea și sustenabilitatea ideii de afaceri (activități specifice fiecărui domeniu). Cererea de solicitare în cadrul programului nu a fost lansată până în octombrie 2017.Principalele linii de finanțare publicăÎn timp ce programul CultIn este finanțat din bugetul național al României, programul Creative Romania va fi cofinanțat de Fondul Social European și de bugetul național.

8.7 Promovarea utilizării creative a noilor tehnologii

1. Noi tehnologii în sprijinul creativității și inovării

2. Facilitarea accesului la cultură prin intermediul noilor tehnologii 

Noile tehnologii în sprijinul creativității și inovării

Nu sunt disponibile informații privind politicile sau programele de sus în jos, având ca principal scop crearea rapidă a noilor tehnologii pentru a stimula creativitatea și capacitatea de inovare a tinerilor.

Facilitarea accesului la cultură prin intermediul noilor tehnologii

Politicile / programele / inițiativele, obiectivele și rezultatele acestora, precum și grupurile țintă și principalele linii de finanțare

Un proiect aflat în derulare de către Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, “Biblioteca Digitală a României” vizează implementarea unor instrumente de digitalizare avansate și ușor de utilizat pentru digitizarea și expunerea online a produselor culturale analogice în toate instituții culturale din cadrul ministerului. Proiectul este în curs de elaborare și va fi lansat la începutul anului 2018, potrivit reprezentanților Ministerului Culturii și Identității Naționale. “Biblioteca Digitală a României” va fi cofinanțată de Fondul European pentru Dezvoltare Regională și de bugetul național național în cadrul Programului Operațional pentru Competitivitate 2014-2020. Programul Promovarea diversității culturale și artistice în patrimoniul cultural european finanțat de mecanismul financiar SEE pentru 2009-2014 a finanțat 45 de proiecte mari și 36 de proiecte mici începând cu 2009. Nu există date sau statistici privind implicarea tinerilor în aceste proiecte. Printre aceste proiecte a fost implementat un număr mic Facilitarea accesului la cultură prin intermediul noilor tehnologii, cum ar fi proiectul “Agora culturală @ Biblioteca dvs.”, povestirea digitală pentru a reflecta istoria și cultura, convingerile și valorile comunității. Discuțiile digitale implică mai multe discipline, inclusiv abilitățile literare și artistice, problemele juridice și tehnologia informației, oferind bibliotecilor posibilitatea de a promova cunoștințele din jurul acestor subiecte. Povestirea digitală oferă o modalitate de împărtășire a memoriei colective a comunităților. Orice bibliotecă văzută ca spațiu comunitar poate facilita schimbul de cunoștințe utilizând povestea digitală, a cărei construcție este un proces creativ care necesită utilizarea imaginației și dezvoltă abilități de comunicare. Rezultatul general așteptat este să demonstreze potențialul comunicațiilor digitale pentru a revoluționa schimbul de cunoștințe, idei și cultură. Mai mult, proiectul va promova implicarea comunității în povestirea digitală, care va stimula împărtășirea unor experiențe umane “universale” pentru a dezvălui puterea individului de a genera schimbări pozitive în societate. Acțiunile proiectului vor avea loc în București, Sibiu, Cluj, Brăila și Oslo.

8.8 Sinergii și parteneriate

1. Sinergii între politicile și programele publice

2. Parteneriate între sectoarele culturii și creației, organizațiile de tineret și lucrătorii pentru tineret

Sinergiile dintre politicile publice și programele

Politici / programe / inițiative, obiectivele și rezultatele acestora și grupurile țintă 

Întrucât parteneriatul între instituțiile culturale este comun în România și instituțiile culturale locale, instituțiile culturale din cadrul Ministerului Culturii și CCS-uri din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului cooperează, aceste parteneriate nu sunt ghidate de o politică națională, cu o singură excepție: programul “Centenar” 1918-2018 Programul “Centenar” implementat în perioada 1918-2018 în anii 2017-2020 pentru a sărbători 100 de ani de la formarea statului român național unitar modern. Programul “Centenar” este o platformă pentru un număr foarte mare de proiecte implementate în parteneriat de către instituțiile publice, în special instituțiile centrale, care sărbătorește modernitatea în România în toate domeniile: cultură, educație, tehnologii, societate etc. În 2017, unul dintre programele de finanțare al Ministerului Culturii, programul ACCES, a fost implementat sub eticheta “Centenarul”. Proiectele finanțate vor fi primele evenimente care sărbătoresc Centenarul Marii Uniri și urmau să fie implementate între 1 octombrie și 30 noiembrie 2017. Au fost finanțate 20 de proiecte, cu un total de 577.611 lei (aproximativ 125.000 euro).

Principalele linii de finanțare publică 

Finanțarea publică, în special bugetul de stat, este sursa principală de finanțare a inițiativelor de cooperare în domeniul culturii cu impact asupra tinerilor.

Parteneriatele dintre sectoarele culturale și creative, organizațiile de tineret și lucrătorii pentru tineret 

Politicile / programele / inițiativele, obiectivele și rezultatele acestora, grupurile țintă și principalele linii de finanțare publică 

Parteneriatul între instituțiile culturale, școlile și organizațiile de tineret este frecvent la nivel local. Cu toate acestea, ele nu sunt ghidate de o politică națională și nu sunt monitorizate și evaluate sistematic.În afară de bugetele de stat și locale, două surse principale de finanțare sunt încurajarea parteneriatelor între sectoarele culturale și creative, organizațiile de tineret și lucrătorii cu tineret din România, deși niciuna dintre ele nu vizează direct tinerii. Cele două programe sunt:

Printre proiectele finanțate se află:

  1. Halele Carol – un proiect de pionierat în București, proiect care discută problema spațiilor industriale ca o componentă valoroasă pentru oraș și aduce în prim plan un nou tip de colaborare între sectorul antreprenorial și cel cultural, o cooperare care să fie durabilă și eficientă.
  • Platforma Culturală TiMAF  – proiectul a vizat extinderea accesului public al clujenilor la evenimentele culturale ale Festivalului Internațional de Muzică și Arte Transilvania – 2015, prin creșterea nivelului de înțelegere a artei, reducerea distanței față de evenimentele culturale centrale prin activarea publicului spații din districte și sporirea participării publicului la evenimentele multiculturale.
  • Centrul Cultural al Diversității Europene – tanaravioara.ro  – proiectul creează o structură locală, alături de Partenerii Proiectului: Asociația Gilding din Sibiu, Complexul Muzeal Național ASTRA – municipiul Sibiu și municipiul Copșa Mică, care va ghida, califica și asista comunitatea în găsirea de soluții reale și diversificarea veniturilor durabile, condițiile de viață
  • Centrul Multicultural Cetatea Artelor –
    un mediu favorabil pentru ca tinerii să-și exerseze abilitățile artistice, să creeze produse artistice valoroase și, de asemenea, să organizeze evenimente și expoziții, urmărind astfel promovarea multiculturalismului. Evenimentele organizate în cadrul Centrului sau în comunitățile etnice diversificate au contribuit la dezvoltarea dialogului intercultural, ca răspuns la nevoia de coeziune socială, antidiscriminare și acceptare a diversității. Proiectul a implicat 105 tineri studenți și elevi care studiază arta, comunicarea, jurnalismul și scrisorilor care au fost instruiți în multiculturalism, diversitate și management cultural și au participat la atelierele de artă. 500 de persoane au participat la evenimente și expoziții: 300 la cele 6 evenimente organizate în cadrul Centrului și 200 de persoane la evenimentele din comunitățile etnice diferite, cu acces scăzut la activități culturale. Rezultatele proiectului sunt: 384 ateliere de creație, 2 spectacole de teatru, 2 produse audiovizuale, 40 de costume tradiționale, 12 arte vizuale, 12 compoziții muzicale și 6 evenimente publice,
  • Hotspot.art – Artă și Cultură Contemporană pentru Comunități –  De la înființare, Fabrica de Pensule – spațiu pentru artele contemporane – și-a asumat un rol important în sectorul creativ ca spațiu de dezbatere pe teme relevante pentru societatea românească și comunitățile urbane din Cluj, ca platformă dinamică interdisciplinară a producției de artă și cultură. Prin Hotspot.art, capitalul cultural dezvoltat și promovat de Fabrica de Pensule se extinde în direcția încurajării creativității în diverse domenii artistice, inclusiv: teatru și dans contemporan, arte vizuale, mobilitate pentru artiști tineri, educație și formare culturală, cercetare și documentare.

8.9 Promovarea incluziunii sociale prin cultură

  1. Promovarea egalității și a implicării tinerilor prin activități culturale
  2. Combaterea discriminării și a sărăciei prin activități culturale

 

Promovarea egalității și implicarea tinerilor prin activități culturale

Politicile / programele / inițiativele, obiectivele și rezultatele acestora, precum și grupurile țintă și principalele linii de finanțare

În conformitate cu Acordul privind Spațiul Economic European dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, Norvegia, Islanda și Liechtenstein, pe de altă parte, România a beneficiat de programul “Promovarea diversității culturale și artei în patrimoniul cultural european”. Programul a fost implementat de Ministerul Culturii din România, prin intermediul Unității de Management al Proiectului (PMU), în calitate de Operator de Program, în parteneriat cu Consiliul Artistic din Norvegia, în calitate de Partener al Programului Donator.

Scopul programului “Promovarea diversității culturale și artistice în patrimoniul cultural european” a făcut referire la:

  • intensificarea dialogului cultural și promovarea identității europene prin înțelegerea diversității culturale;
  • sprijinirea reducerii disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European;
  • Consolidarea relațiilor dintre statele donatoare și România.

Deși nu s-a efectuat nicio evaluare sistematică a programului, site-ul web prezintă povestiri de succes ale proiectelor finanțate, cum ar fi:

  • Another face of the Roma culture – un proiect propus tuturor iubitorilor de jazz, jazz manouche și etno-jazz, concerte ale unor bine-cunoscuți artiști de jazz de etnie romă, împreună cu artiști din întreaga Europă, în special Norvegia.
  • Platforma de Teatru Politic 2015 – un proiect care vizează promovarea diversității culturale prin intermediul spectacolelor despre grupurile vulnerabile, reprezentările culturale ale minorității evreiești prin intermediul spectacolelor adoptate de locuitorii “Dr. Moses Rosen “, pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor civice în rândul tinerilor prin arta participativă, facilitarea accesului liber la spectacole de teatru în București și alte 4 orașe din România, îmbunătățirea experienței artistului prin teatru forum, dezvoltarea relațiilor bilaterale prin colaborarea cu Compania de teatru norvegiană.
  • Program de educație prin artă pentru Copiii Romi –  un proiect care cuprinde formarea a 16 animatori socio-culturali prin practică și mentorat; formarea a 16 profesioniști din domeniul culturii și educației pentru exprimarea culturală; participarea a 400 de copii romi la 6 tabere și 3 ateliere de arte vizuale pe o perioadă de 6 luni, cu sprijinul celor 16 animatori și 16 profesioniști; promovarea educației prin artă și cultură ca instrument de incluziune socială și consolidare a multiculturalității prin intermediul unei expoziții de stradă, al unui film scurt, al unui site web și al unei broșuri online.
  • Arta ne unește pe toți –  a promovat rolul artei și al unui mediu multicultural incluziv în dezvoltarea toleranței etnice în școli. În mod specific, proiectul a stimulat dialogul intercultural în școli pentru a promova includerea copiilor de etnie romă. Proiectul a sporit capacitatea grupului țintă primar de 25-30 de elevi de etnie romă, cu vârste cuprinse între 11-18 ani, din 5 școli de artă sau licee din București, pentru a avea acces la educația artistică incluzivă. Aceasta a inclus susținerea dezvoltării lor și recunoașterea realizărilor lor în diverse arte prin participarea lor la o serie de ateliere tematice (actorie, muzică, pictură, fotografie sau jurnalism). Aceste ateliere au reunit copiii de origine roma alaturi de colegi de origine romana si de alte etnii sub supravegherea si orientarea specialistilor din domeniile respective ale atelierelor.
  • Despreromi.ro –  un proiect care reduce decalajele de cunoștințe legate de istoria și cultura romilor care duc la atitudini discriminatorii. Grupurile țintă includ zece artiști romi, 500 de persoane, romi și non-romi din vecinătatea expoziției din București, districtul Giulești Sârbi, autorități locale, grupuri organizate de vizitatori, circa 400 de persoane, studenți și elevi, experți culturali din țară și străinătate și , desigur, mass-media.
  • Balkanik –  un proiect care urmărește să aducă la iveală bogatele tradiții culturale ale minorităților și manifestările culturale cele mai expresive ale acestor tradiții și să difuzeze povestirile și cultura minorităților, oferindu-le posibilitatea de a se expune.
  • ART_ROM – un proiect care vizează dezvoltarea și promovarea intervențiilor, metodelor și practicilor artistice și socio-culturale necesare înțelegerii culturii romilor din teritoriile urbane românești, încurajarea dialogului intercultural, a diversității culturale și dezvoltarea unei culturi a incluziunii la nivel local, bazată pe abordări pilot în Turnu Magurele și Alexandria. Principalele rezultate ale proiectului includ: două grupe de aprox. 20 de tineri romi și ne-romi din Turnu-Magurele și Alexandria, care au participat la organizarea de teatre comunitare și 8 spectacole ale comunităților în Turnu-Magurele, Alexandria, București și Cluj-Napoca.
  • Nomad International Film Festival – un proiect care vizează o mai bună înțelegere a identităților culturale ale minorităților etnice din România. Proiectul este conceput ca o “fereastră” deschisă către minorități. Prin această “fereastră”, grupul majoritar va vedea și înțelege aspectele culturale ale vieții minorităților și, prin urmare, va contribui la atitudini mai tolerante și la o apreciere sporită a bunurilor lor tradiționale.
  • Festivalul Internațional de teatru Amalgam – un proiect care sărbătorește multiculturalismul printr-o varietate de activități, de la o cercetare științifică, o campanie complexă de comunicare, un festival de 5 zile, ateliere și seminarii dedicate profesioniștilor.
  • Diversitate Dobrogeană pentru Comunitate Europeană –  punerea la dispoziție a unei structuri de teatru care va produce activități culturale care promovează identitatea lipovenilor ruși din Dobrogea, a etnicilor romi și turci. Grupurile țintă sunt reprezentate de 15 elevi de liceu din Tulcea care produc piese de teatru, pe de o parte, iar pe de altă parte, lipoveni ruși din Sarichioi (2328 de persoane), romi din Ciucurova (238 de persoane) și turci din Babadag 395 de persoane). La o scară mai largă, proiectul vizează peste 11.000 de persoane care trăiesc în aceste comunități.
  • Teatrul Dialog Box – o caravană în care 28 de studenți din București, selectați pe baza unui formular de selecție, au realizat un joc conceput de ei înșiși, care au evidențiat rolul minorităților etnice și angajamentul față de egalitatea de șanse în accesul la cultură. Piesa a fost reprezentată în zece școli, opt în România și două în Norvegia.

Pe de altă parte, cu fonduri din partea Uniunii Europene prin Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI 2007-2013 Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, Centrul de Resurse CREST în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Educație, Dezvoltare Durabilă și Incluziune Socială (CREDDIS) și Fundația Down Carei (România), Asociația ÉFOÉSZ din județul Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria) și Organizația Civilă pentru Dezvoltarea Turismului Rural și Agroturism “În Valea și Munții Transcarpați” (Ucraina) au derulat proiectul intitulat ” Podul cultural pentru incluziune socială “. Obiectivele specifice ale proiectului și ale activităților au fost următoarele:·       Dezvoltarea competențelor de bază ale celor 14 experți / voluntari din organizații partenere pentru utilizarea tehnologiei de artă expresivă ca instrumente terapeutice și educaționale care lucrează cu copii / tineri dezavantajați în primul trimestru al implementării proiectului;·        Îmbunătățirea cooperării între organizațiile partenere pentru a dezvolta programe de dezvoltare personală pentru copiii și tinerii defavorizați;·       Facilitarea accesului a 50 de copii / tineri defavorizați la activități culturale și educaționale, descoperirea multiculturalismului regiunii de graniță România-Ungaria-Ucraina în ultimele trei trimestre ale implementării proiectului;·       Dezvoltarea abilităților artistice a 50 de copii / tineri defavorizați cu nevoi speciale de păstrare și transmitere a elementelor culturale tradiționale timp de 4 luni de la proiect;·       Promovarea incluziunii sociale a copiilor dezavantajați și a tinerilor în regiunea transfrontalieră printr-o performanță atristică deosebită a 20 de copii / tineri defavorizați în semestrul al doilea de implementare a proiectului.

Combaterea discriminării și sărăciei prin activități culturale 

Politici / programe / inițiative, obiectivele și rezultatele acestora și grupurile țintă 

Inițiată în 2011 de dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Național Cantus Mundi a fost instituționalizat prin Hotărârea Guvernului nr. 821/2014, devenind, astfel, dintr-o idee simplă, o Direcție a instituției subordonate Ministerului Culturii: Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin. Programul Național Cantus Mundi își propune să unească toți copiii și tinerii din România prin muzică și își propune să creeze o platformă online care să includă o scală largă de scoruri online, lecții video și scoruri audio, precum și un motor de socializare și promovare a mișcării corale românești . Misiunea programului include mai multe direcții. În primul rând, incluziunea socială, astfel încât, prin programul Cantus Mundi, să fie depășite inegalitățile sociale, copiii și tinerii din toate categoriile sociale și din medii diferite cântând împreună. În al doilea rând, este importantă stimularea mișcării corale din mediul rural, încurajarea tinerilor să participe la activități comune și facilitarea interacțiunii dintre grupurile vocale din diferite localități. În al treilea rând, corul, ca activitate de grup, ajută, prin comunicare non-verbală, să creeze o identitate socială fără a distinge între rasă, religie, afiliere socială, condiție economică.

Principalele linii de finanțare publică

Cantus Mundi este finanțat de la bugetul de stat.

8.10 Dezbateri și reforme curente 

În iulie 2018, nu au loc dezbateri și reforme curente în România în domeniul creativității și culturii.

Sectiuni