5. Ocupare și antreprenoriat pentru tineri
În afara subvențiilor mici pentru angajarea tinerilor absolvenți oferite angajatorilor în conformitate cu legea privind ocuparea forței de muncă și șomajul, majoritatea măsurilor specifice politicii de ocupare a forței de muncă din România nu vizează în mod direct și exclusiv tinerii. Cu toate acestea, începând cu 2009, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a implementat un număr mare de proiecte finanțate de Fondul Social European, proiecte ce au avut ca scop eficientizarea politicii de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor.
Măsurile pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor au fost incluse în programul național Garanția pentru Tineret. Fondurile europene rămân însă cea mai importantă sursă de finanțare asigurând stimulente pentru continuarea politicilor de ocupare a forței de muncă și a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.
5.1 Context general
- Piața muncii
- Concepte
Piața muncii
Rata șomajului în rândul tinerilor în România în iunie 2017 a fost de 15,3%, pentru segmentul de vârstă 15-24 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică din România. Se înregistrează o scădere a ratei șomajului în rândul tinerilor începând cu 2015 și 2016 – în octombrie 2015 rata era de 21,8%, iar în octombrie 2016 rata șomajului în rândul tinerilor era de 20,4%. Totuși, acest lucru trebuie pus în contextul unei valori generale a șomajului de 4,8% în România pentru luna iunie 1017, tinerii fiind grupul de vârstă cel mai afectat de șomaj.Institutul Național de Statistică din România furnizează următoarele informații pentru anul 2015:• Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) de 20,6%• Șomajul afectează în principal tinerii, respectiv 20,6% față de rata generală a șomajului la 5,9%• Pentru tinerii (15-24 ani), rata șomajului pe termen lung (șomeri de șase luni sau mai mult) a fost de 13,0%, iar în cadrul acestui grup, peste 63,1% se ocupau de șomajul pe termen lung.Informațiile și datele disponibile sunt relevante numai pentru segmentul de vârstă 15-24 ani.
Concepte
Potrivit Legii cu privire la ocuparea forței de muncă și șomaj, Legea nr. 76/2002, “Șomerul” este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- Are 16 ani sau mai mult, caută un loc de muncă și nu îndeplinește condițiile de pensionare;
- Starea de sănătate și capacitățile fizice și mentale permit persoanei să-și îndeplinească un loc de muncă; c. nu lucrează, nu generează venituri din activități autorizate conform legii sau are un venit mai mic decât salariul minim brut pe economie, garantat în schema de plată
- Este disponibil pentru a începe munca în perioada imediatã, dacã existã un post vacant
Potrivit Legii cu privire la ocuparea forței de muncă și șomaj, Legea nr. 76/2002, “Șomeri înregistrați” sunt persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile stabilite anterior și sunt înregistrate la agenția de ocupare a forței de muncă în a cărei rază teritorială își are reședința.
5.2 Administrare și guvernanță
- Guvernanță/Administrare
- Cooperare trans-sectorială
Guvernanță/Administrare
Principala autoritate guvernamentală responsabilă cu ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul în rândul tinerilor este:
1. Ministerul Muncii și Justiției Sociale, responsabil cu elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
2. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) responsabilă de implementarea majorității politicilor de ocupare a forței de muncă. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă funcționează sub egida Ministerului Muncii și Justiției Sociale și are birouri județene și birouri locale responsabile cu furnizarea directă de servicii către șomeri, inclusiv pentru tineri;
3. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) este responsabil de elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor privind antreprenoriatul în rândul tinerilor. Oficiile locale pentru IMM-uri implementează programele de antreprenoriat pentru tineri ale MMACA în relații directe cu tinerii întreprinzători.Sindicatele și organizațiile patronale participă la elaborarea politicilor în domeniul angajării și antreprenoriatului în rândul tinerilor, utilizând două metode principale:
1. reuniuni consultative ad-hoc
2. Consiliul Economic și Social, organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, organizat ca instituție publică tripartită de interes național, având rolul de consiliu consultativ pentru toate proiectele din domeniul social sau economic.Există trei tipuri de organizații care participă atât la adunările consultative ad-hoc, cât și la Consiliul Economic și Social:
1. Sindicatele reprezentative la nivel național, potrivit Legii nr. 62/2011 privind dialogul social;
2. asociații patronale reprezentative la nivel național, conform Legii nr. 62/2011 privind dialogul social;3. ONG-uri numite de ministrul muncii, conform criteriilor de reprezentare. Cu toate acestea, criteriile nu sunt publice. O organizație de tineret umbrelă: Consiliul Tineretului din România este parte a Consiliului Economic și Social.Nu există initiative notabile ale autorităților locale ce au ca scop ocuparea și antreprenoriatul.
Cooperare trans-sectorială
Există trei mecanisme de cooperare trans-sectorială între ministere, departamente, agenții implicate în definirea politicilor și măsurilor de nivel înalt privind ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul în rândul tinerilor:1. Reuniuni ad-hoc2. Comisiile inter-ministeriale ad-hoc organizate pe diferite subiecte în conformitate cu proiectul de lege în pregătire. De exemplu, în 2016, Ministerul Muncii a creat un comitet interministerial pentru crearea de locuri de muncă, cu responsabilități privind locurile de muncă pentru tineri3. Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Capital Uman 2014-2020 (POCU) programul cuprinzând sprijinul din partea Fondului Social European și Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv ocuparea forței de muncă, educația, formarea, sprijinul social și antreprenoriatul social. Comitetul de Monitorizare al POCU este un mecanism important de cooperare, deoarece acest program finanțează numeroase inițiative și proiecte strategice în domeniul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.
5.3 Prognoza – abilități/competențe
1. Sistem (e) de prognoză
2. Dezvoltarea abilităților Sisteme de prognoză
Ca rezultat al proiectului european finanțat ” Sistem partenerial de analiză și prognoză pentru piața muncii adaptat continuu la dinamica economică”, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a beneficiat de o serie de studii de cercetare la nivel național, regional și județean privind evoluția pieței muncii. Programe similare sunt planificate pentru următoarea perioadăm- cu finanțare europeană – în cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020 (POCU) programul, cofinanțat de Fondul Social European.
În plus, potrivit legii privind ocuparea forței de muncă și șomajul, Legea nr. 76/2002, pentru a păstra istoricul, angajatorii trebuie să raporteze birourilor locale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă locurile de muncă vacante. În caz contrar, aceștia își pierd dreptul de a beneficia de subvenții de la stat pentru tinerii sau noii angajați vulnerabili. Dezvoltarea abilităților În proiectarea serviciilor de instruire și consiliere disponibile pentru șomeri, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ia în considerare posturile vacante înregistrate de angajatori și studiile de evoluție a pieței forței de muncă. Prin urmare, cursurile sunt organizate și deschise gratuit șomerilor înregistrați pentru calificările necesare conform declarațiilor angajaților. Nu sunt organizate măsuri speciale pentru tineri și nu există informații cu privire la un mecanism sistematic care să țină seama de prognoza pieței muncii atunci când se elaborează programele școlare și universitare în România.
5.4 Consiliere și orientare în carieră
1. Servicii de consiliere și orientare în carieră
2. Finanțare
3. Asigurarea calității
Servicii de consiliere și orientare în carieră
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care funcționează în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, oferă prin birourile sale locale, servicii de îndrumare și consiliere pentru fiecare șomer, inclusiv pentru tineri.Aceste servicii de consiliere destinate tinerilor șomeri au fost incluse în Planul de implementare a garanției pentru tineret și, prin urmare, sunt monitorizate îndeaproape, fiind consolidate de acest plan și de monitorizarea suplimentară.Serviciile de îndrumare și consiliere sunt oferite, de asemenea, tinerilor în educație și formare.Serviciile publice de orientare și consiliere în carieră destinate tinerilor au loc:• în principal, în incinta birourilor locale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru tinerii șomeri prin furnizarea de informații cu privire la schemele disponibile: Garanția pentru Tineret, consiliere în carieră, oportunități de stagiu.• secundar, în cadrul instituțiilor de învățământ, dacă un consilier este angajat de consiliul local pentru școală și de universități. Consilierul este un specialist în educație care planifică și desfășoară activități de consiliere specifice educației individuale sau de grup cu scopul de a susține adaptarea elevului la problemele specifice mediului școlar; implementează programe de educație în carieră în scopul instruirii competențelor în domeniile acoperite de domeniul curricular “Consiliere și orientare”; organizează programe extracurriculare de orientare profesională; promovează și implementează programe de educație pentru sănătate care vizează formarea și dezvoltarea abilităților de management.• terțiar, în cadrul centrelor de informare și consiliere organizate de Direcțiile județene ale Ministerului Tineretului și Sportului, dacă personalul calificat este angajat de către aceste birouri județene pentru consilierea tinerilor în carieră. Cu toate acestea, pentru acest tip de consiliere, nu există o cooperare formală sau sistematică informală între Direcțiile MTS și Birourile Județene și Locale ale Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă.Nu există un grup specific în rândul populației de tineri vizate de îndrumări în domeniul carierei și în căutarea unui loc de muncă. Cu toate acestea, pentru tinerii care nu au un loc de muncă, educație sau formare profesională (NEET), sunt disponibile fonduri speciale pentru aceste servicii furnizate de birourile locale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, ceea ce face ca acest grup țintă să fie unul dintre cele mai importante în dezvoltarea politiciilor de angajare.
Finanțare
Finanțarea pentru îndrumarea și consilierea profesională oferită de serviciile publice de ocupare a forței de muncă este asigurată de un fond bugetar special de asigurări sociale. Valoarea finanțării pentru îndrumarea și consilierea în carieră pentru tineri nu poate fi determinată din bugetul total al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru măsuri active de ocupare a forței de muncă. Conform bugetului publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, suma totală alocată măsurilor de ocupare a forței de muncă a fost de peste 273 milioane de lei (aproximativ 60 de milioane de euro). Suma a crescut de la 178 de milioane de lei (până la 40 de milioane de euro) utilizate în 2012 pentru aceleași măsuri, potrivit raportului anual al ANOFM pentru anul 2012 la 273 milioane de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) în 2016. Datorită manierei de organizare a bugetelor instituțiilor publice din România, nu este posibil să se determine suma alocată numai serviciilor de îndrumare și consiliere pentru tineri în școli, universități și centre de informare și consiliere. În școli și universități, costurile pentru aceste servicii sunt incluse în salariile personalului. În centrele de informare și consiliere, aceste costuri sunt incluse în subvenția totală a Ministerului Tineretului și Sportului, precum și în salariile personalului birourilor județene pentru sport și tineret. Aceste subvenții au ajuns la 200 000 de euro în 2016.
Asigurarea calității
Mecanismele de asigurare a calității și rezultatele obținute de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau de școlile care oferă consiliere în carieră, dacă există, nu sunt disponibile publicului.Pentru centrele de informare și consiliere organizate de birourile județene ale Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerul monitorizează și poate inspecta centrele. Rezultatele acestui proces de monitorizare au fost centralizate și făcute publice doar în 2016. Rezultatul acestei monitorizări a constituit baza pentru organizarea unui set de recomandări generale pentru centrele specializate în angajarea consilierilor calificați care pot să ofere sprijin specializat tinerilor.
5.5 Stagii de practică și ucenicie
1. Orientări privind stagiile de practică și ucenicia
2. Promovarea stagiilor de practică și a uceniciei
3. Recunoașterea rezultatelor învățării
4. Finanțarea
5. Asigurarea calității
Orientări privind stagiile de practică și ucenicia
Legea nr. 279/2005 cu modificări extinse din 2013 reglementează ucenicia. Legea nr. 335/2013 reglementează stagiul numai pentru absolvenții de învățământ superior.Pentru ambele acorduri de lucru-învățare, contractele scrise sunt obligatorii. Nu există o reglementare specifică privind condițiile de lucru și descrierea postului în anunțurile de stagii și de ucenicie.Participanții la ucenicie și stagiu beneficiază de asigurări sociale. Conform legii, angajatorul poate primi o subvenție de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă lunar pentru fiecare ucenic sau stagiar. Această subvenție este de 65 Euro (300 lei) lunar pentru fiecare ucenic și 160 de euro (750 lei) lunar pentru fiecare stagiar. Subvențiile nu sunt determinate ca o parte sau procent din costurile angajatorilor și nu variază în funcție de costurile reale. Prin urmare, pentru domenii de activitate unde costurile de producție sunt mai mari – unele industrii – subvenția este aceeași ca și în unele domenii de servicii unde costurile de producție sunt foarte scăzute. În acest context, angajatorii din industrie nu sunt motivați să pregătească ucenici.Evaluările din domeniul ocupării forței de muncă arată că aceste beneficii nu motivează angajatorii să implementeze proiecte ce au ca scop lucrul cu ucenici și stagiari, având în vedere povara administrativă de a solicita și de a primi subvențiile.Stagiile și ucenicia nu sunt o cerință în programa școlară.Stagiile și ucenicia fac parte din Planul de implementare a Garanției pentru Tineri și din activitățile eligibile în cadrul proiectelor finanțate de UE, în cadrul Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și al Fondului Social European. Până în 2015 au fost disponibile fonduri diferite pentru angajatori, ucenici și cursanți care beneficiază de subvenții de la bugetul de stat și pentru cei care beneficiază de proiecte finanțate de UE pentru aceleași activități. Pentru proiectele implementate începând cu anul 2017 subvențiile vor fi egale, conform documentelor de programare în consultare.
Promovarea stagiilor de practică și a uceniciei
Promovarea stagiilor și a uceniciei a fost prevăzută de guvern doar ca parte a proiectelor finanțate de UE, în cadrul Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și al Fondului social european. Prin urmare, nu a fost pusă în aplicare nici o inițiativă de comunicare sau de conștientizare la scară largă și nu au fost organizate campanii masive nici de autoritățile publice, nici de organizațiile neguvernamentale.
Recunoașterea rezultatelor învățării
O evaluare formală este cerută la sfârșitul ambelor procese de învățare la locul de muncă și se eliberează o certificare pentru persoana care trece evaluarea. Angajatorul plătește evaluarea și se organizează procedura:• de către centre de evaluare specializate, în cazul uceniciei• de către angajator, printr-o comisie special organizată, în cazul stagiului, însă nu se instituie mecanisme de cooperare între cele două măsuri.Certificarea este folosită:• ca o calificare oficială completă pentru un anumit loc de muncă, atunci când este eliberată ca urmare a unui proces de ucenicie• ca o recunoaștere a experienței practice specializate, atunci când este eliberată ca urmare a unui proces de stagiu
Finanțarea
Finanțarea programelor de stagiu și de ucenicie oferite în cadrul legal este asigurată dintr-un fond bugetar special de asigurări sociale și plătit de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Formele de finanțare Fondurile europene, și anume Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Fondul social european, sunt de asemenea disponibile pentru stagii și ucenici. Totuși, în bugetul total al Programului Operațional “Capitalul uman” este imposibil de determinat suma pentru aceste activități.
Asigurarea calității
Inspecția Muncii este responsabilă pentru asigurarea calității condițiilor de lucru pentru uceinici și stagiari însă nu există informații privind evaluarea calității stagiilor de lucru-invățare.
5.6 Integrarea tinerilor pe piața muncii
- Măsurile privind ocuparea forței de muncă pentru tineri
- Măsuri de flexisecuritate
- Reconcilierea vieții private și profesionale
- Finanțarea schemelor / inițiativelor existente
- Asigurarea calității
Măsurile privind ocuparea forței de muncă pentru tineri
Principalele măsuri de politici pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, conform legii privind ocuparea forței de muncă și șomaj, Legea nr. 76/2002, includ:
- tinerii absolvenți șomeri (din învățământul secundar sau terțiar) au dreptul la un bonus de angajare de 500 lei (aproximativ 110 euro)
- angajatorii tinerilor absolvenți șomeri (din învățământul secundar sau terțiar) au dreptul la o subvenție lunară de stat pe o perioadă de 12 luni de 900 lei (aproximativ 200 euro)
- angajatorii tinerilor șomeri vulnerabili au dreptul la o subvenție de stat de 1000 lei (circa 220 euro)
- angajatorii școlilor sau studenților în timpul sărbătorilor școlare au dreptul la o subvenție de stat lunară de 250 lei (aproximativ 55 euro) pentru perioada de angajare
- toți șomerii (inclusiv tinerii) care sunt angajați la mai mult de 50 de kilometri de la domiciliu au dreptul la un bonus de mobilitate de circa 15 000 lei (circa 3 300 Euro)
- toți șomerii (inclusiv tinerii) care își schimbă reședința pentru a-și găsi un loc de muncă au dreptul la un bonus de mobilitate de aproximativ 3500 lei (aproximativ 770 Euro)
- centrele de evaluare a competențelor pot avea acces la finanțare și pot oferi tinerilor competențe gratuite și evaluări de competențe.
Toate aceste măsuri au fost incluse în sistemul național de Garanție pentru Tineret și, în unele cazuri, au fost alocate alocări și subvenții ca urmare a simplificării politicii de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în cadrul sistemului de garantare a tinerilor.
Pe de altă parte, nu există informații disponibile privind următoarele măsuri politice (atât pe termen scurt, cât și structurale) puse în aplicare la nivel înalt pentru a favoriza accesul tinerilor care caută un loc de muncă la un loc de muncă:
- scheme directe de creare de locuri de muncă;
- măsuri adaptate pentru grupurile țintă specifice identificate în cadrul populației tinere (de exemplu șomeri pe termen lung, solicitanți de locuri de muncă slab calificați, NEETs etc.);
- strategii de informare pe scară largă de difuzare a informațiilor privind oportunitățile de angajare și serviciile de sprijinire a ocupării forței de muncă (de exemplu, puncte focale pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri, birouri sau agenții dedicate, inițiative de sensibilizare etc.)
Măsuri de flexisecuritate
Nu există măsuri de flexicuritate destinate tinerilor în România.
Reconcilierea vieții private și profesionaleTinerii sub 18 ani au dreptul la un timp de lucru mai scurt decât persoanele în vârstă, și anume 6 în loc de 8 ore pe zi și nu pot fi angajați pentru munca de noapte, în conformitate cu Codul Muncii.
Finanțarea schemelor / inițiativelor existente
Finanțarea măsurilor de politică de integrare oferite de serviciile publice de ocupare a forței de muncă este asigurată de un fond bugetar special de asigurări sociale.
Asigurarea calității
Inspectia Muncii este responsabilă de asigurarea calității condițiilor de muncă și legalității relațiilor contractuale și verifică și condițiile întrunite de angajatori pentru a beneficia de subvenție. Instituția assi verifica, de asemenea, conditiile intalnite de angajati pentru a primi subventii pentru integrarea tinerilor. Instituția asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, al securității și sănătății în muncă și al supravegherii pieței.
5.7 Mobilitatea transfrontalieră în domeniul ocupării forței de muncă, al antreprenoriatului și al schemelor de învățare vocațională
- Programe și scheme de mobilitate transfrontalieră
- Cadrul juridic
Programe și scheme de mobilitate transfrontalieră
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din România este, de asemenea, responsabilă de consilierea și medierea locurilor de muncă în străinătate. O secțiune specială a site-ului Instituției este dedicată muncii în străinătate. Aceste oportunități pentru locuri de muncă în străinătate sunt disponibile în România datorită participării la rețeaua EURES. Locurile de muncă disponibile în Spațiul Economic European sunt publicate periodic în România, iar serviciile de consiliere sunt disponibile pentru aceste posturi. De asemenea, România participă la “schema de mobilitate specifică”: “Primul loc de muncă EURES” într-un proiect implementat până în ianuarie 2017 în Suedia, Slovenia, Irlanda, România, Danemarca, Finlanda și Azore folosind portalul EURES.
Erasmus pentru tinerii antreprenori – Programul de mobilitate al Comisiei Europene pentru tinerii antreprenori care participă la o experiență de învățare în alte țări europene – este implementat în România. Nu sunt disponibile date privind punerea în aplicare a programului. Punctele de contact naționale sunt organizații private (deși unii dintre aceștia au o participare publică)
- Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Slatina
- Fundația Danis pentru Dezvoltare Managerială din Cluj-Napoca
- Camera de Comerț și Industrie Neamț
- Universitatea Ștefan cel Mare Suceava
Finanțarea mobilității în domeniul ocupării forței de muncă, antreprenoriatului și schemelor profesionale este asigurată de Uniunea Europeană. Nu sunt disponibile informații privind programele de mobilitate finanțate din bugetul național pentru activități de lucru, formare sau învățare antreprenorială în străinătate.
Cadrul juridic
În România nu există un cadru legal specific pentru mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor tineri, a stagiarilor / ucenicilor și a profesioniștilor / antreprenorilor și nu există reglementări naționale pentru mobilitatea transfrontalieră.
5.8 Dezvoltarea competențelor antreprenoriale
- Cadrul de politici
- Învățarea formală
- Învățarea non-formală și informală
- Sprijinirea educatorilor în procesele de educație antreprenorială
Cadrul de politici
Strategia privind tineretul include dezvoltarea competențelor antreprenoriale și a antreprenoriatului pentru tineri printre obiectivele sale principale. Strategia Tineretului este un document legal adoptat ca Hotărâre a Guvernului (nr.24 / 2015).
Obiectivele specifice în acest domeniu sunt:
- Creșterea independenței în rândul tinerilor
- Creșterea independenței în rândul tinerilor în zonele rurale
- Promovarea spiritului antreprenorial la toate nivelurile de educație și formare a tinerilor
- Sprijinirea tinerilor antreprenori la procesele de integrare europeană și globalizare.
Cu toate acestea, până în decembrie 2016, nu a fost adoptat un plan de acțiune care să permită implementarea sistematică a strategiei, monitorizarea și evaluarea strategiei. Pentru elaborarea și adoptarea planului de acțiune și monitorizarea implementării Strategiei Tineretului, Ministerul Tineretului și Sportului are nevoie de sprijin din partea altor ministere sectoriale (educație, ocuparea forței de muncă, economie etc.).
Învățarea formală
Educația antreprenorială este organizată și reglementată în sistemul de învățământ formal numai la nivelul secundar, în cadrul unor specializări, pentru elevii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Cu toate acestea, analizând curricula se poate observa că accentul se pune pe competențe și abilități și mai puțin pe atitudinile pe care tinerii întreprinzători ar trebui să le aibă sau să le dobândească. La nivelul învățământului superior, toate universitățile importante din România oferă cursuri de afaceri, inclusiv o introducere în antreprenoriat.
Cu toate acestea, având în vedere tradițiile culturale predominante în sistemul universitar românesc, cel mai mare impact provine din separarea dintre cunoștințele teoretice și cele practice, primul fiind considerat superior celui din urmă. Acest lucru se reflectă nu numai în conținutul cursurilor, ci și în metodologia didactică, care se bazează aproape exclusiv pe cursuri cu o atenție mai redusă pentru rolul activ al studenților. Analizând prezentarea cursurilor universitare de afaceri, inclusiv educația antreprenorială în universitățile din România, pe baza informațiilor publicate online de către universități (au fost analizate site-urile celor mai mari 10 universități din România), se pot observa trei aspecte care caracterizează cursurile de antreprenoriat:
- sunt prezențe aproape exclusiv în facultățile de economie și management;
- se pune accentul ideea de start up – inițierea propriilor afaceri;
- Scopul lor principal este de a transfera cunoștințe și abilități în dezvoltarea planului de afaceri.
Învățarea non-formală și informală
În cadrul programului guvernamental, Ministerul Tineretului și Sportului a lansat în 2017 un proiect amplu de antreprenoriat, care vizează 200 de tineri din 8 județe: Bihor, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Iași, Satu Mare, Teleorman și Vrancea.Până în 2015, în timp ce fondurile erau disponibile, educația antreprenorială a fost o prioritate a principalelor organizații românești de tineret, însă inițiativele lor au fost bazate doar pe proiecte și s-au încheiat și terminat de îndată ce schema de acordare a ajutoarelor s-a încheiat, nu există planuri de urmărire a rezultatelor proceselor de învățare. Implementarea programelor europene în România a inclus și a finanțat formarea pentru tinerii care doresc să devină antreprenori. Punctele forte ale învățării antreprenoriale sunt determinate, în principal, de investițiile extinse făcute pentru a sprijini inițiativele și inițiativele antreprenoriale ale tinerilor prin intermediul proiectelor finanțate de Fondul Social European. Dar, în același timp, această investiție a determinat și o provocare – lipsa unei educații sistematice antreprenoriale realizate în școli și universități conduce la o dezvoltare lentă a culturii antreprenoriale în România.Sunt de apreciat eforturile depuse de asociațiile tinerilor întreprinzători cu finanțare privată pentru a crea sisteme pentru tinerii antreprenori, precum și schemele specifice pentru tinerele antreprenorare. Mai mult decât atât, programele educaționale de la egal la egal pentru tinerii antreprenori au fost de asemenea apreciate de către public.
Sprijinirea educatorilor în procesele de educație antreprenorială
Pentru a sprijini educatorii (cadrele didactice și lucrătorii pentru tineret) în dezvoltarea competențelor pentru educația antreprenorială, România promovează implementarea acordată prin programul Erasmus +. Nu sunt furnizate informații sistematice cu privire la numărul de cadre didactice sau de tineri care beneficiază de proiecte de formare în domeniul Erasmus +. După participarea la instruiri privind educația antreprenorială, fazele de multiplicare depinde de dorința și motivația cadrelor didactice de a transfera în clasă metode de învățare și formare non-formală și de a promova antreprenoriatul în rândul tinerilor. Nu a fost lansată nicio altă inițiativă națională la nivel înalt pentru susținerea educatorilor în domeniul educației antreprenoriale.
5.9 Fonduri destinate tinerilor antreprenori pentru Start – Up-uri
- Acces la informație
- Acces la capital
Acces la informație
Deși cea mai mare parte a sprijinului acordat tinerilor întreprinzători a fost disponibilă în pachete de sprijin: formare profesională și finanțare mică pentru inițierea afacerilor, în cadrul proiectului finanțat de UE în cadrul Fondului Social European, comunicarea în acest sens a fost doar bazată pe proiecte și nu a fost elaborată nicio strategie pe termen lung.Nu sunt disponibile alte informații despre măsurile de politică de nivel înalt implementate pentru a se asigura că tinerii sunt la curent cu oportunitățile, schemele de finanțare și serviciile pe care le pot primi în calitate de tineri antreprenori.
Acces la capital
În 2017, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a lansat un program dedicat finanțării noilor afaceri: Programul Start-Up Nation – România. Programul este similar cu programele implementate în trecut, utilizând fonduri din Fondul Social European. Deși este deschis și promovat ca un program pentru tineri, întreprinzătorii mai în vârstă pot aplica și ei pentru acest program. Finanțarea pentru inițierea și formarea profesională a fost disponibilă pentru sute de tineri în cadrul unui program al Ministerului Economiei, Comerțului și Relației cu mediul de afaceri între 2010 și 2014. Nu există informații privind măsurile de politică la nivel înalt pentru a facilita accesul la finanțarea datoriei, cum ar fi schemele de împrumut specifice pentru crearea de noi întreprinderi.
5.10. Promovarea culturii antreprenoriale
- Evenimente Speciale/Activități
- Parteneriate și rețele
Evenimente speciale/Activități
Au fost puse în aplicare o gamă largă de inițiative în domeniul educației antreprenoriale și al finanțării inițiale, majoritatea fiind destinate tinerilor antreprenori și acordate prin Fondul Social European, toate fiind bazate pe proiecte. Fiecare dintre aceste proiecte a avut un buget de comunicare disponibil, dar nici unul dintre acestea nu a fost special conceput pentru a informa tinerii antreprenori despre oportunitățile existente.
Parteneriate și relețe
Tinerii antreprenori sunt organizați în România, în mai multe asociații, care funcționează fie ca ONG-uri, fie ca organizații patronale. Aceste organizații ale tinerilor antreprenori sunt active în implementarea proiectelor finanțate de Fondul Social European menționate în această secțiune. De exemplu, “Întreprinderile de exercițiu, primul pas pentru o carieră” au fost implementate de Asociația Română a Tinerilor Întreprinzători din România cu fonduri din Fondul Social European prin POSDRU. 500 de elevi de liceu care au beneficiat de formare și consiliere pentru a conduce o firmă de testare. Proiectul a fost implementat în 2015 și a urmat mai multe alte proiecte ale organizațiilor care au aceleași obiective. Organizațiile tinerilor și juniorilor din România care promovează antreprenoriatul – precum Junior Achievement Romania și Junior Chamber International Romania – implementează, de asemenea, programe de învățare antreprenorială finanțate de membri și sponsori. Cu toate acestea, informațiile privind aceste proiecte și programe nu sunt ușor accesibile și puțini dintre cei intervievați pentru prezentul raport consideră că aceste programe au un impact la scară mai largă. Ele sunt, pe de altă parte, foarte apreciate de participanți și din punct de vedere al impactului pe termen lung pentru participanții lor.
5.11 Proiecte curente/ Dezbateri/ Reforme
Nu sunt disponibile informații despre dezbaterile actuale și reformele privind domeniul ocupării forței de muncă și antreprenoriatului pentru tineri.